„Django - Jek dschivipe la muschikake“
Archiv
ADa leskero drama hi, le barikane gitarististar taj bandleaderistar, savo ojs pijonir le europitike jazzistar prindschardo hi. O film le francitike Etienne Comaristar phral i 67. Berlinale ando feberi. O „Django“ khelel pe andi ande limi Francija 1943 taj phutschel pe palo falikeripe le Sinti muschikastostar Reihnhard uso naci, save leske ando Paris nischta na kerde. Le avre Sinti taj Romen ham tradnahi taj murdarnahi. Avre alavenca: Schaj jek kinstleri kompromistscha le bengeha ande dschal, te leskeri kunst vaschoda schaj atschel? O Reinhardt (Reda Kateb) phenel upro phutschajipe ande jek leskere vakeripendar pra piranjaha Louise (Cecile de France): „Me muschikaschi som. Me muschika kerav, ada lek feder dschanav. Ko mre use schunaschtscha hi, nan mro problemo .“
dpa | R. Arpajou
Taj asaj mimikaha ov o phukajiptscha taj briga le Sintijendar taj Romendar upre lel. Pharo perel, le te tirinel - kekaj ov barikano muschikaschi hi taj i rejaliteta la ande lima Francijatar na te dikel kamla. I dramaturgija taj o dijalogtscha phare pal pumende pe ciden. Jek udud hi: i rajkani Bimbam Merstein, savi i daj le Reinhardistar khelel, save latsche dschanel sar pre tschauiske schaj loj ari dschalal.
O lek soraledar momentscha le „Django"star
sina, te ov andi gitara dschalatscha. O Kateb, savo le khelel jeb bersch gitarakero sikajipe lija, kaj le tschatschikane Reinhardiske palal te pelel. Ada barikano sina so o Kateb kertscha, kekaj uso phare muschikane pasaschtscha jek "Handdouble“ pomoschintscha. I muschika ando „Django“ mujsinel o charme taj i melancholija. Taj papal jefkar sikal, hot o jazz na mulo hi.